Cercetare si Invatamant

Folosirea animalelor ne-umane în cercetare

AVAR accepta ca oamenii doresc sa îmbunatateasca conditiile în care vietuiesc. Exista, de asemenea, o înclinatie puternica de a afla mai mult despre cum functioneaza lumea în general si cei care o populeaza. AVAR recunoaste ca animalele ne-umane au fost folosite timp de multi ani în speranta dobândirii de noi cunostiinte despre diverse procese biologice. Desi s-au aflat multe lucruri, costul etic implicat, exprimat prin suferinta si moartea animalelor ne-umane, a fost si este astronomic. 

Chestiunea este complicata si de perceptia dominanta ca utilizarea animalelor ne-umane în cercetare este indispensabila pentru îmbunatatirea starii noastre de sanatate, pentru cresterea longevitatii si confortului nostru. Constienta ca este nerealist sa fie acoperite toate aspectele unui astfel de subiect printr-o declaratie de pozitie, AVAR se opune, din punct de vedere filozofic, utilizarii animalelor ne-umane în cercetari care nu urmaresc un beneficiu al animalelor individuale afectuate. Cu toate ca AVAR accepta ca prin folosirea animalelor ne-umane în cercetare se pot obtine rezultate utile, AVAR nu crede ca scopul scuza mijloacele. AVAR nu accepta ca filozofia utilitarista a sacrificarii câtorva pentru binele multora e justificabila moral, indiferent de specia în discutie. Intre animalele umane si cele ne-umane nu exista diferente morale relevante, care sa justifice tratamentul atât de radical diferit aplicat animalelor ne-umane. AVAR insista ca diferentele acceptate uzual între oameni si celelalte animale sunt, în mare masura, arbitrare si bazate pe prejudecati. Indiferent de criteriul ales pentru a marca o granita de diferentiere, aproape totdeauna vor fi unii oameni care vor cadea în afara granitei si unele animale ne-umane care vor satisface criteriul.

 AVAR promoveaza încetarea „dependentei” noastre (de fapt, doar o perceptie subiectiva) de folosirea animalelor ne-umane în cercetare. Acesata folosire duce la un rau provocat animalelor, materializat prin: suferinta (mentala si/sau fizica), pierderea functionalitatii, îmbolnavire deliberata, durere, conditii de adapostire improprii speciei, izolare de congeneri în cazul speciilor sociale, moarte.

AVAR este constienta, totusi, ca cercetarea cu folosirea animalelor ne-umane în aceasta maniera va continua în viitorul previzibil. Ca urmare, pâna se va ajunge ca fiintele umane sa plaseze animalele ne-umane în propria lor sfera de preocupare etica serioasa, AVAR recomanda reforma în urmatoarele directii:

1.               extinderea legislatiei, în vederea controlului si monitorizarii cercetarii care foloseste toate animalele, vertebrate si nevertebrate;

2.               aplicarea stricta a legislatiei referitoare la animale ne-umane folosite în cercetare;

3.               formarea unor baze de date nationale sau intentionale, care sa ajute cercetatorii sa evite dublarea inutila a unor directii de investigare;

4.               re-alocarea progresiva a finantarii, de la studiile bazate pe metode invazive aplicate animalelor ne-umane catre cautarea concertata de metode alternative;

5.               dezvoltarea cercetarii clinice si epidemiologice, cu accent pe masuri preventive, în locul celor curative;

6.               oprirea imediata a unor directii de cercetare, deoarece costul moral, exprimat prin suferinta si moartea animalelor ne-umane, nu poate fi compensat prin beneficiile prezumptive obtinute. In aceasta categorie pot intra:

a.                       utilizarea agentilor de blocare neuro-musculara, fara o anestezie adecvata;

b.                       inducerea, fie intentional, fie ca parte inevitabila a unui studiu, a unei dureri severe neatenuate (cu implicatia ca este necesara o definire a calificativului de „severa”);

c.                       utilizarea animalelor ne-umane pentru studiul comportamentului uman;

d.                       utilizarea animalelor ne-umane pentru studiul dependentei de droguri;

e.                       utilizarea animalelor ne-umane pentru studiul traumatismelor.