Informaţii despre acest program naţional pot fi găsite aici. ORTOVET este înregistrat la CMVR drept cabinet veterinar autorizat să opereze în Registrul naţional RomPetID.

Vom începe înregistrările luni, 24 martie 2014. Până atunci nu sunt disponibile carnete noi cu serii pre-tipărite sau paşapoarte noi cu serii pre-tipărite, obligatorii pentru înregistrare.

Câteva răspunsuri la întrebările pe care le-am primit recent la ORTOVET:

• un câine adult, cu vaccinul ANTIRABIC în termen (12 luni) marcat pe carnetul de sănătate dar fără înregistrare în RomPetID poate fi scos în spaţiul public până cel târziu 1 ianuarie 2015 sau până la data termen de re-vaccinare ANTIRABICĂ anuală.
• nu e permisă legal nicio vaccinare antirabică a unui câine ne-înregistrat, după 15 martie 2014. Când se prezintă la vaccinare, mai întâi trebuie înregistrat în registrul naţional.
• orice schimbare de proprietar, fătare, gestaţie, moarte a unui câine trebuie înregistrată în registrul unic naţional, printr-un cabinet autorizat. Răspunderea legală aparţine proprietarului câinelui.
• toţi câinii metişi trebuie sterilizaţi, cu excepţia celor pentru care medicul afirmă responsabil că sterilizrea e contraindicată (prea riscantă). Vârsta poate fi un temei, conform tabelului. Apartenenţa la o rasă se demonstrează prin adeverinţă de la Asociaţia Chinologică sau prin pedigree.
• microcipurile deja implantate sunt valabile dacă pot fi citite.
• paşapoartele deja legalizate rămân valabile indefinit (până la completarea filelor). Carnetele de sănătate vor trebui înlocuite cu carnete de tip nou, înseriate.
• rasa, starea de sterilizare, vârsta sunt consemnate la înregistrare pe răspunderea legală a proprietarului, în limite rezonabile constatate de medicul veterinar, care poate refuza înregistrarea dacă datele comunicate sunt evident eronate
• poliţia locală nu are competenţe legale pentru a verifica conformarea cu legea 258/2013. Numai ANSVA şi MAI (Poliţia naţională) au competenţe în acest sens. Vezi textele de lege şi aici.
• înregistrarea câinilor va presupune asumarea calităţii de proprietar, cu date de identificare din cartea de identitate şi cu semnătură olografă pe document arhivat.

Tarifele şi procedura detaliată (programare, acte necesare etc.) pentru înregistrarea câinilor la ORTOVET vor fi anunţate.

22 martie 2014

Din motive independente de ORTOVET, nu vom fi in masură sa începem înregistrarea câinilor în registrul național luni 24 martie 2014, așa cum anunțasem. În prezent nu putem estima când va începe această acțiune.

26 martie 2014

La ORTOVET vom începe înregistrarea câinilor în RECS la 1 aprilie 2014. Vă recomandăm să programați telefonic vizita la ORTOVET pentru înregistrare, deoarece este o procedură care necesită cel puțin 15-20 minute pentru fiecare pacient și nu poate fi efectuată decât de un medic veterinar autorizat. Este nevoie să prezentați medicului veterinar cartea de identitate a proprietarului și câinele, împreună cu eventuale documente care atestă pentru câine vârsta, rasa, starea de vaccinare, de deparazitare, identificare cu microcip, sterilizare.

Iată tarifele:

• Click to open image! Click to open image!
•  

Despre eutansie, ca un act responsabil al medicului veterinar, am scris aici: „Eutanasia” salveaza romania

Pot fi bune sau rele: depinde cum sunt aplicate

Incepand cu 1 ianuarie 2013, a devenit obligatorie completarea si semnarea formularului de consimtamant, ca preconditie pentru chirurgie, eutanasie si alte proceduri medicale veterinare. Decizia apartine colegiului medicilor veterinari din Romania (Hotararea nr. 34 din 1 Decembrie 2012, reprodusa si mai jos, in galeria de imagini) si trebuie pusa in aplicare de catre toti medicii veterinari din Romania. La ORTOVET foloseam un astfel de formular de mai multi ani, dar de acum vom folosi noua forma, mai ampla, detaliata si clarificatoare. Un pas inainte.

Calitatea vieții pentru pisica bolnavă

Decizia de a aplica un tratament medical aditional sau de a lua in considerare eutanasia pentru o pisica cu o boala acuta sau cronica - în particular pentru o pisică suferind de cancer- este una dificila. Acest material a fost conceput pentru a va ajuta sa apreciati calitatea vietii pisicii dumneavoastra si sa va informeze privind cateva dintre optiunile care exista daca eutanasia nu este oportună. Va rugam sa bifati in cazul in care sunteti mai curând de acord cu afirmatia respectiva. Formularul nu este programat pentru completare on-line, ca urmare fie îl tipăriți pentru completare, fie numărați câte răspunsuri afirmative acumulați prin parcurgerea lui.

Durere

Observarea durerii este esentiala. Multe animale nu se plang intr-un mod evident, vizibil atunci cand sufera. Multe animale vor ascunde disconfortul provocat de durere. Evaluați urmatoarele:

___ pisica mea se plange de durere

___ pisica mea schioapata (daca nu le doare, nu schioapata)

___ respiratia pisicii mele este fortata, exagerata sau altfel decat normala.

___ pisica mea se linge repetat pe o anumita zona a corpului sau pe locul unde are tumora/cancerul.

___ pisica mea pazeste sau apara o anumita zona a corpului si poate musca daca acea zona este atinsa sau daca doar se apropie cineva de ea

___ postura pisicii mele este anormala sau diferita de cea normala

___ pisica mea tremura uneori in timp ce se odihneste.

___ pisica mea primeste medicatie pentru durere si aceasta nu are efect

___ pisica mea se odihneste cu ochii deschisi tot timpul, ca si cand ar supara-o ceva (nu se simte confortabil)

___ pisica mea se odihneste mai mult decat de obicei si/sau interactioneaza mai putin cu familia ca inainte

Posibile interventii in cazul raspunsurilor cu da: inceperea unei medicatii antialgice, schimbarea medicatiei antialgice (împotriva durerii), combinatie intre diferite clase de medicatie antialgica, interventie chirurgicala, medicina alternativa (acupunctura, presopunctura, fitoterapie, tratament cu laser etc), tratamentul cauzei care provoacă durerea/discomfortul.

Apetitul

Apetitul este unul dintre semnele evidente ale starii de sanatate. Majoritatea animalelor mananca mult in mod normal. Evaluați urrmatoarele:

___ pisica mea nu mai mananca mancarea ei obisnuita

___ pisica mea face nazuri la mancarea ei, dar inainte nu facea asa

___ pisica mea merge in jurul vasului cu mancare si se uita la ea, dar nu mananca si nici nu pleaca de langa el.

___ pisica mea nu mai vrea nici macar 'mancare buna' (delicatese)

___ pisica mea are stari de greata sau vomita (multe pisici cu stare de greata nu vomita neaparat – doar mananca mai putin)

___ pisica mea pierde in greutate

Posibile interventii in cazul raspunsurilor cu da: mancatul din mana dumneavoastra, incalzitul mancarii, inmuierea alimentelor sau folosirea varietatilor de conserve, adugarea cu grija a alimentelor pentru oameni (mancare de copii), diete prescrise de medicul veterinar, hranirea cu seringa, introducerea unui tub in stomac pentru hranire, medicamente pentru stimularea apetitului, sau medicamente pentru combatera starii de greață.

Hidratare

Hidratarea este la fel de importanta ca si apetitul. Fara un consum adecvat de apa, pisica dumneavoastra poate deveni deshidratata, mai ales daca apetitul este scazut si/sau vomita sau are diaree. Deshidratarea poate contribui la slabiciune si la o stare de rau a animalului. Evaluați urmatoarele:

___ pisica mea nu bea apa asa cum obisnuia

___ pisica mea are frecvent gingiile uscate si lipicioase

___ pisica mea vomita sau are diaree (pierderea de fluide poate contribui la deshidratare)

Posibile interventii in cazul rapunsurilor majoritare cu da: adaugarea de alimente lichide in dieta, administrarea de fluide subcutanat, medicamente care sa stopeze voma sau diareea. Plasarea de boluri cu apa in plus prin casa (astfel incat pisica sa nu fie nevoita sa mearga prea departe pentru a bea apa). Improspatati apa din bol de doua ori pe zi. Puneti boluri cu apa si in alte locuri decat langa cele cu hrana.

Igiena

Animalele care nu se simt bine, mai ales pisicile, nu au energia necesara pentru a-si mentine curatenia parului si pielii. Evaluati urmatoarele:

___ pisica mea nu se mai ingrijeste deloc sau se ingrijeste mult mai putin eficient decât inainte

___ parul pisicii mele este mat, murdar, zburlit, tocit sau urat mirositor

___ pisica mea are fecale lipite in zona anusului

___ pisica mea miroase a urina sau are iritatii ale pielii din cauza urinei

___ pisica mea are zone inflamate sau rani care nu se mai vindeca

Posibile interventii in cazul in care s-a raspuns cu da: periere sau ingrijire regulata, schimbarea frecventa a asternutului, amenajarea adecvata a zonelor unde pisica petrece timp indelungat, ingrijirea cuvenita a ranilor, tratarea cauzelor bolilor aparute, imbaieri atunci cand este cazul.

Activitate/mobilitate

Schimbari in activitatea normala pot avea loc atunci cand exista probleme de mobilitate, durere, boala sau imbatranire (artrite). Evaluati urmatoarele:

___ pisica mea nu se poate ridica fara ajutor

___ pisica mea se misca greu si/sau schioapata

___ pisica mea sta intr-un singur loc intreaga zi

___ pisica mea nu vrea sa se joace cu mingea, sa se plimbe, sau sa faca lucruri pe care obisnuia sa le faca

___ pisica mea cade frecvent

___ mersul pisicii mele este rigid sau dificil

___ pisica mea merge in zig zag

___ pisica mea nu poate sari deloc sau poate dar mult mai putin sus ca inainte

Posibile interventii in cazul in care s-a raspuns cu da: medicatie contra durerii sau ajustarea acesteia, terapie fizica, scări, folosirea unei pernițe încălzite, cu un prosop subțire deasupra.

Fericirea/ starea mentala/Comportamentul general

Un alt domeniu important care trebuie luat in seama in starea pisicii este fericirea (starea de bine), exprimată frecvent prin comportament. Evaluați urmatoarele:

___ pisica mea nu exprima fericire si interes pentru ce se afla in jurul ei

___ pisica mea nu raspunde oamenilor asa cum o facea inainte

___ pisisca mea nu se joaca cu jucariile sau nu face alte lucruri pe care obisnuia sa le faca inainte

___ pisica mea este apatica, nu este atenta sau este deprimata

___ pisica mea se ascunde sau doarme in locuri ciudate

___ pisica mea nu ma intampina atunci cand vin acasa.

___ pisica mea este excesiv de tandră si ma urmareste continuu si nu obisnuia sa faca asta

___ celelalte pisici o trateaza pe aceasta diferit – sunt excesiv de atente cu ea sau o ignora complet

___ pisicii mele nu ii pasa de ceea ce sa intampla in jurul ei

Posibile intervenții includ îmbogățirea dietei cu precursori de serotonină sau cu modulatori ai receptorilor de serotonină.

Perceptia proprietarului

De multe ori se intampla ca proprietarul sa fie constient ca animalul sau sufera dar nu vrea sa renunte la pisica sa. Evaluați urmatoarele:

___ nu as vrea sa mai traiesc daca as fi intr-o situatie asemanatoare

___ as suferi foarte tare daca as fi intr-o asemenea situatie

___ am facut programari pentru eutanasia acestei pisici care au fost anulate sau la care nu ne-am prezentat

___ tin la aceasta pisica din motive sentimentale, (ex: pisica a apartinut unui membru al familiei care a decedat, pisica m-a ajutat intr-un moment dificil din viata etc.)

___ pisica mea are mai mult zile rele decat zile bune

___ am fost nevoit(ă) sa redefinesc termenul de „zi buna” in comparatie cu saptamanile sau lunile trecute.

Scor total: ___ / 47 .

Nu exista o scala care sa indice exact ce trebuie facut spre binele pisicii, dar cu cât există mai multe răspunsuri afirmative, cu atât înseamnă că pisica are o calitate a vieții diminuată.

Material adaptat după

http://www.cathospitalofchicago.com/online-cat-health-library/quality-of-life-considerations/ 

AVAR (azi HSVMA) a formulat următoarea declație de poziție.

În medicina umană, deciziile privind eutanasia intervin în două situaţii diferite:

1. pacientul muribund este în dureri epuizante, cere moartea şi este omorât prin acţiune intenţionată (aşa numita eutanasie activă);

2. pacientul este bolnav terminal, rămâne în viaţă numai datorită utilizării de mijloace medicale extraordinare şi i se permite moartea ca rezultat al opririi sistemelor de susţinere vieţii (aşa numita eutanasie pasivă).

În medicina veterinară, eutanasia poate apărea în situaţii de acelaşi gen, deşi în acest domeniu medical eutanasia activă este mai frecventă decât forma pasivă. Dar în medicina veterinară există şi un al treilea tip sau caz, care nu are echivalent acceptat medical în medicina umană:

3. animale ne-umane sănătoase, sau bătrâne, sau bolnave dar tratabile sunt "eutanasiate" deoarece oamenii care le îngrijesc nu le mai doresc.

Motivele invocate de oameni când solicită această aşa-zisă "eutanasiere" a animalelor lor variază foarte mult, unele sunt mai elaborate, altele sunt frivole la extrem şi exprimă exclusiv aroganţa şi egoismul oamenilor.

Indiferent cât de ignobilă sau de înţeles poate fi motivaţia, fapt este că animalele ne-umane sănătoase, sau bătrâne, sau bolnave dar tratabile care sunt omorâte nu sunt eutanasiate. Nu din milă este oprită viaţa în aceste animale. Ele sun omorâte pur şi simplu, aşa cum omorâre se numeşte oprirea vieţii în oameni, când este făcută doar pentru că alţii o consideră folositoare sau convenabilă. Cu cât mai curând veterinarii vor accepta această realitate, cu atât mai bine.

Acelaşi principiu este valabil şi pentru animalele abandonate în adăposturile organizaţiilor de protecţie sau de instituţiile de control al populaţiei animale. Realitatea nu se schimbă dându-i alt nume. AVAR recunoaşte că în prezent există o problemă serioasă de suprapopulaţie de câini şi pisici, iar instituţiile specializate în controlul populaţiei animale vor continua să fie implicate în omorârea acestor animale. Totuşi, adăposturile ar trebui să aibă un program activ de adopţie şi educaţie, alături de un plan legislativ care să minimizeze proliferarea continuă a acestor animale. Adăposturile organizaţiilor de protecţie a animalelor nu ar trebui să fie implicate în omorâri. A promova ideea unei îngrijiri adecvate acordate acestor animale şi în acelaşi timp a le omorî când nu mai sunt dorite, aceasta transmite un mesaj ambiguu şi este o dovadă de inconstanţă morală.

Poziţia AVAR este că veterinarii trebuie să refuze din principiu să fie instrumente de ucidere a animalelor pentru alte obiective decât compasiunea, situaţia din adăposturile de control al populaţiei animale fiind o excepţie notabilă. AVAR consideră că o declaraţie publică denunţând practicile contrare acestui principiu trebuie să devină o parte a codului de etică profesională. Orice veterinar practician trebuie să explice această poziţie fiecărui client, urmând ca un consimţământ să condiţioneze acordarea în continuare de asistenţă animalelor de companie aflate în îngrijirea clientului respectiv.

ORTOVET pune în practică principiile AVAR.

La ORTOVET nu se efectueaza eutanasie decat pentru 1. pacientii ORTOVET care:

2. manifesta suferinta fizica acuta si, in acelasi timp,

3. medicul veterinar al ORTOVET apreciaza ca nu exista posibilitati realiste de ameliorare a sanatatii.

INTERESUL PACIENTULUI ARE PRIORITATE.

Eutanasia nu se taxeaza. Nu este un serviciu gratuit, pentru că nu se prestează la cerere. Este un act medical gratuit, administrat în interesul pacientului, apreciat ca atare de medicul ORTOVET împreună cu ocrotitorul pacientului.

Mai multe despre eutanasie puteți citi aici: „Eutanasia” salvează România