Întotdeauna devotat.

Profitabilitatea singură nu poate fi niciodată  justistificarea unei acțiuni umane. Multe crime sau activități care sunt respingătoare au fost sau continuă să fie profitabile: comerțul cu sclavi, vânzarea de mirese minore, comerțul de droguri, înșelătoriile de tot felul, prostituția, pornografia infantilă.

Un bun exemplu este industria tutunului. Această industrie are profit de multe miliarde de dolari, deși există eforturi viguroase de a o falimenta. Marea sa problemă rezidă în efectele adverse, respectiv în îmbolnăvirile masive și decesele pe care le induce, care evident sunt mai costisitoare pentru omenire decât profitabilitatea imediată. Exploatarea animalelor are și ea efecte adverse; printre cele mai semnificative sunt poluarea și defrișarea asociate cu exploatarea animalelor pe scară largă. După cum vedem în răspunsul la întrebarea # 28, aceste practici reprezintă un mod nesustenabil de folosire a resurselor planetei. Este mai probabil ca economia să se prăbușească dacă exploatarea animalelor continuă, decât dacă această exploatare încetează!

În sfârșit, profiturile industriilor bazate pe exploatarea animalelor izvorăsc din cererea pieței și abundență. Nu există nicio bază pentru ideea că această cerere a pieței nu se poate reorienta. În locul cărnii de vită excelente putem avea o excelentă anghinare sau paste minunate. Cererea oamenilor pentru hrană delicioasă nu se limitează la carne. În mod similar, slujbele asociate cu industriile de exploatare a animalelor pot fi re-orientate gradual spre industrii de înlocuire. (Vice-președintele S.U.A. Al Gore a formulat același raționament în pledoaria pentru oprirea exploatării forestiere. El a subliniat că mișcarea ecologistă deschide, de fapt, o mulțime de oportunități pentru activități și slujbe inexistente până atunci.)

DG

„Este convingerea mea că modul de viață vegetarian, prin efectul său fizic direct asupra temperamentului uman, ar influența benefic întreaga umanitate.” (Albert Einstein, fizician, laureat Nobel 1921)


material tradus de Liviu Gaiță după http://animal-rights.com/http://animal-rights.com/ . Detalii privind preluarea aici. 

A conștientiza includerea insectelor în rândul animalelor nu înseamnă că uciderea lor nu este niciodată justificabilă. Ca pentru toate amenințările împotriva unei ființe, sunt valabile regulile auto-apărării. Dacă insectele amenință bunăstarea cuiva într-o manieră netrivială, filozofia drepturilor animalelor nu se opune eliminării lor.

10-Most-Alien-like-Insects-on-Earth-001

Pesticidele și erbicidele sunt folosite frecvent pentru distrugerea în masă a insectelor. Pe de o parte, aceasta se poate justifica prin principiul auto-apărării, pe de altă parte trebuie să fim conștienți de efectul negativ, semnificativ, asupra mediului, asupra altor animale (care nu ne fac rău) și, în final, asupra sănătății noastre. (Vezi #59 pentru mai multe despre insecticide).

Nu este, însă, absurd să încercăm să minimizăm suferința pe care o provocăm sau o generăm.

DG

„Ar trebui să începem să resimțim suferința muștelor și a altor insecte care se zbat să se elibereze din hârtia adezivă. Există alternative care evită suferința.” Michael W. Fox (Vice-Președinte HSUS)

Vezi și #39, 40,59

# 17 Morala este o construcție exclusiv omenească (animalele nu înțeleg morala); este irațional să aplicăm etica animalelor?

Viciul acestui argument poate fi ușor demonstrat printr-o substituție simplă: pruncii și copiii mici nu înțeleg morala, înseamnă asta că nu este rațional să le aplicăm codul nostru de protecție morală? Bineînțeles că nu. Ne abținem de la a face rău pruncilor și copiilor pentru aceleași motive pentru care nu facem rău adulților. Faptul că animalele sunt incapabile să conceptualizeze un sistem moral și beneficiile lui este irelevant.

Distincția relevantă este reflectată formal în conceptele ”agent moral” versus ”beneficiar (pacient) moral”. Un agent moral este cel care are abilitatea conceptuală, sofisticată, de a invoca principii morale pentru a decide ce să facă, și, după ce a decis, are capacitatea de liber arbitru să aleagă să acționeze în sensul decis. În virtutea acestor capacități, este drept să îi considerăm pe agenții morali responsabili pentru acțiunile lor. Paradigma agentului moral este cea a ființei umane adulte, normale.

Beneficiarii morali, prin contrast, nu au toate capacitățile agenților morali și, în consecință, nu pot fi făcuți responsabili pentru acțiunile lor, în mod echitabil. Aceștia, totuși, au capacitatea de a resimți răul și sunt obiecte legitime ale considerației agenților morali. Nou-născuții și copiii de om, oamenii cu handicap sau deficiențe mintale, alături de animalele non-umane sunt materialiazări ale calității de beneficiar moral. Acceptând că animalele non-umane sunt beneficiari morali, atunci este rațional să le acordăm aceeași considerație morală ca și nouă înșine.

DG

vezi, de asemenea, întrebările 19, 23, 36

material tradus de Liviu Gaiță după http://animal-rights.com/ . Detalii privind preluarea aici. 

Chiar dacă preiau o imagine "înghețată", pentru moment, în 29 aprilie 1995, faptul că încep să dau o versiune în limba română acestui material în iulie 2012 mi se pare mai curând un semn al întârzierii cu care românii se racordează la progresul dezbaterii privind condiția umană și relația oamenilor cu animalele. Subliniez că, în cele ce urmează, animale însemnă „animale altele decât oameni" (oamenii SUNT, de fapt, tot animale).

Găsiți acest material, complet, la

http://animal-rights.com/

Autorii, referiți prin inițiale, sunt:

TA Ted Altar This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

JE Jonathan Esterhazy This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

DG Donald Graft This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

JEH John Harrington This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

DVH Dietrich Von Haugwitz This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

LJ Leor Jacobi This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

LK Larry Kaiser This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

JK Jeremy Keens This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

BL Brian Luke This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

PM Peggy Madison This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

BRO Brian Owen This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

JSD Janine Stanley-Dunham This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

JLS Jennifer Stephens This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

MT Michael Traub This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

AECW Allen ECW This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Ne așteaptă 96 de întrebări tulburătoare. Să începem, dintr-un loc oarecare.

# 17 Morala este o construcție exclusiv omenească (animalele nu înțeleg morala); nu înseamnă asta că nu e rațional să aplicăm moralitatea animalelor?

Viciul acestui argument poate fi ușor demonstrat printr-o substituție simplă: pruncii și copii mici nu înțeleg morala, înseamnă asta că nu este rațional să le aplicăm codul nostru de protecție morală? Bineînțeles că nu. Ne abținem de la a face rău pruncilor și copiilor pentru aceleași motive pentru care nu facem rău adulților. Faptul că animalele sunt incapabile să conceptualizeze un sistem moral și beneficiile lui este irelevant. (...)

continuare

 

%AM, %09 %313 %2012 %09:%Jul

Viitorul profesiei de veterinar

Written by

Unul dintre motivele pentru care profesia de veterinar se confruntă cu dificultăți prezente și un viitor incert s-ar putea să fie faptul că are, în mod istoric, o viziune ambiguă, o misiune contradictorie. Profesia de veterinar pare sfâșiată între acțiunea în interesului animalelor și, în același timp, satisfacerea intereselor clienților proprietari ai animalelor, ale societății în ansamblu – acestea fiind, posibil, în dezacord cu interesele animalelor. The American Veterinary Association (Asociația Medicală Veterinară Americană)  a fost fondată în 1863. Cu toate acestea, Jurământul veterinarului pe care îl prevede nu a inclus vreo referire la bunăstarea animalelor „ca prioritate a profesiei” până în 2011.

De mult timp văd această profesie în miezul confruntării între două seturi de forțe și valori care sunt în conflict, dar - cred eu - un conflict rezolvabil:

  1. preocuparea și responsabilitatea pentru suferința, sănătatea și bunăstarea animalelor („chemarea” la care răspund majoritatea celor ce se înscriu la școlile veterinare), pe de o parte și
  2. realitățile economice, precum costul serviciilor prestate și valoarea monetară a animalelor, mai curând decât cea emoțională (sau de altă natură).

Totuși, găsesc motive de optimism în noua mișcare One Health1,2 (Sănătate unitară), în care sănătatea și bunăstarea umane sunt, în sfârșit, corelate cu sănătatea și bunăstarea animalelor, ca și cu sănătatea mediului și ecologică. Dar, pentru ca acest concept de One Health să fie implementat în mod efectiv, criteriul bioetic al considerării egale trebuie aplicat nu numai oamenilor, dar și în tratametul pe care îl administrăm animalelor și mediului. Aceasta ar răspunde imperativelor morale ale mișcărilor pentru drepturilor animalelor și pentru ecologie, idei care se lovesc de mult timp se lovesc de opoziția patronatului din bio-medicină, agricultură și alte industrii2.

Obligația de a milita pentru îngrijirea bazată pe compasiune

În materialul Codex Veterinarius, elaborat de Asociația Veterinară Germană pentru Protecția Animalelor se găsește următoarea afirmație:

„Acțiunea veterinară pentru bunăstarea și protecția animalelor este ghidată de principiul respectului pentru viață și pe conștientizarea faptului că animalul are o demnitate care se cuvine respectată. În consecință, protecția și îngrijirea acordate unui animal nu pot fi dependente de valoarea sa economică. În situațiile în care există interese divergente între obligațțile morale și presiunea economică, este esențial să fie luat în considerare cu atenție respectul față de viață în balanță cu utilizarea în scop de producție a oricărei forme de viață... Având în vedere cu grijă interesele și nevoile opuse, interesele oamenilor nu trebuie considerate automat mai importante decât cele ale animalelor... Când dubiul persistă, medicii veterinari trebuie să se ghideze după principiul: In dubio pro animale!3 (Această formulare în latină poate fi tradusă aproximativ: ‘Dacă există o îndoială, interesul animalului are prioritate’)”

Îngrijirea bazată pe compasiune, ca un drept și ca o responsabilitate

Există un consens în creștere că veterinarii au obligația morală să militeze pentru îngrijirea animalelor bazată pe compasiune, indiferent de contextul în care aceste servicii sunt furnizate. Aceasta se datorează unei recunoașteri, din ce în ce mai răspândite, că îngrijirea bazată pe compasiune este atât responsabilitatea noastră cât și dreptul fundamental și meritat al fiecărui animal. Mai mult, îngrijirea bazată pe compasiune este vitală pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, atât fizică dar și psihologică. Aceasta este o componentă la fel de esențială a medicinii veterinare contemporane precum atenția acordată solului este vitală pentru agricultura sustenabilă.

Între animale, oameni și mediu

Veterinarii au fost priviți de milenii ca reprezentând o asociere unică de competențe. Rolurile și cunoștințele veterinarilor, ca interlocutori între oameni, animale și mediu, au fost totdeauna foarte apreciate, atât sub aspect empatic dar și științific. Conform profesorului Calvin Scwabe, în cartea sa „Vite, preoți și progres în medicină4, veterinarii erau preoți-vindecători incluși drept membri ai numeroaselor dinastii ale Egiptului antic.

Provocări ale eticii practice

Astăzi, penuria de veterinari în sectoarele de produse alimentare animale și în cercetarea medicală pe animale de experiență poate fi legată de diferențe de opțiuni de etică profesională între sexe5. Veterinarii dedicați animalelor de companie sau animalelor „exotice” sunt confruntați zilnic cu dileme etice. Un studiu recent6 indică „o nevoie urgentă de instrumente pentru educație etică și abordări speciale pentru uzul medicilor veterinari”.  De asemenea, influența intereselor implicite ale corporațiilor în școlile veterinare a crescut semnificativ în ultimii ani , ceea ce ridică semne de întrebare și se încadrează într-o problemă etică mai cuprinzătoare7.

Povara datoriilor studenților și accesul comunităților sărace la asistența veterinară

Există linii de acțiune care pot fi considerate progresiste, în propriul interes al breslei: lobby pentru creșterea finanțării din partea guvernului, industriei și organizațiilor non-profit pentru bursieri sau ștergeri de datorii pentru studenții care se angajează să lucreze în sectoare deficitare, precum asistența internațională în regiuni sub-dezvoltate, servicii de urgență, comunități sărace (de exemplu Dispensarul Popular Pentru Animale Bolnave din Regatul Unit al Marii Britanii). Știm, inclusiv dintr-un sudiu recent realizat de The Humane Society of the United States, numit „Pets for Life―A New Community Understanding”, că este o mare nevoie de a elimina barierele economice de acces la servicii veterinare și de îngrijire a animalelor pentru comunitățile mai sărace, pentru a îmbunătății starea de sănătate a animalelor și pentru a reduce suprapopulația din adăposturi.

O nouă paradigmă profesională

Redefinirea rolului profesiei veterinare în aceste timpuri este de importanță critică, pentru viitorul profesiei noastre dar și pentru civilizația umană însăși. S-ar putea ca acordarea întâietății animalelor și mediului să fie deja percepută ca avantajoasă de o parte progresistă a societății civile, dar o acțiune consistentă în acest sens ar fi o schimbare improbabilă de atitudine, dacă ținem seama de psihologia umană. Cel puțin un pas înainte spre o economie sustenabilă și o lume mai bună pentru noi toți ar fi creșterea considerației pe care o acordăm intereselor specifice animalele domestice și sălbatice și conservării mediului în raport cu nevoile și cererile triviale ale oamenilor. Să aplicăm expertiza specifică veterinară pentru a promova cât mai eficient această paradigmă este, cred, atât provocarea care stă azi în fața profesiei noastre, cât și o datorie pe care trebuie să ne-o asumăm.

8 mai 2012

Referințe

  1. Burns, Katie, Spreading the one-health concept JAVMA 240:112-115, 2012.
  2. Fox, Michael W., Healing Animals & The Vision of One Health. CreateSpace books & Amazon.com, 2011.
  3. Burgermeister S, & Fikuart K, ALTEX. 15(4):209-212. 1998 Ethical guiding principles for veterinary behaviour with respect to the welfare and protection of animals. Tierärztliche Vereinigung für Tierschutz, D-Hamburg.
  4. Schwabe, Calvin, Cattle, Priests and Progress in Medicine, Minnesota, University of Minnesota Press 1978.
  5. Narver, Heather Lyons, Demographics, moral orientation, and veterinary shortages in food animal and laboratory animal medicine. JAVMA 230:1798-1804, 2007.
  6. Batchelor, C.E.M. & McKeegan, D.E.F. Survey of frequency and perceived stressfulness of ethical dilemmas encountered in UK veterinary practice, Vet Rec 170: 19-20, 2012.
  7. Dally, Michelle, Ethical considerations raised by the provision of freebies to veterinary students. JAVMA 238:1551-1554, 2011.
  8. Fox, Michael W. Animals and Nature First. CreateSpace books and Amazon.com 2011.
Tradus de Liviu Gaiță
 

Reprinted by permission of the Humane Society Veterinary Medical AssociationHumane Society Veterinary Medical Association.

ORTOVET and ORTOVET website are not affiliated with the HSVMA.

Rate this item
(8 votes)

Încep o serie de postări pe teme controversate referitoare la diagnosticul și terapia medicale sau pretins medicale. Sunt subiecte controversate, asta fiind partea bună a situației, pentru că voi aborda acele aspecte în care impostura și ignoranța domină în prezent percepția și opinia publică. Această serie de postări va fi echilibrată de una dedicată unui domeniu prea puțin mediatizat: medicina bazată pe dovezi („evidence based medicine”).

În acest prim episod voi include numai două lucruri:

  1. Specific sursa de inspirație și  una dintre sursele de documentare ale acestei serii de postări. Este cartea „Bad Science” [2009] cu autor Ben Goldacre, ISBN 978-0-00-728487-0. Voi folosi informații din această lucrare, dar, de fapt, mă interesează mai mult să o promovez: îndemn cât mai mulți români să o citească. Există și un site internet pe care conținutul cărții e parțial accesibil, alături de alte materiale care nu sunt incluse în carte: http://www.badscience.net/ . Articolele despre homeopatie sunt grupate în http://www.badscience.net/category/complementary-medicine/homeopathy/ .
  2. Ca să fie limpede în ce direcție vor fi clarificările pe care le voi posta, prezint cheia evaluării produselor homeopate. Medicamentele homeopate sunt caracterizate prin diluții foarte ridicate, atât de ridicate încât prezența în medicament a vreunei molecule din substanța activă ajunge la o probabilitate mult mai mică decât prezența accidentală în mediu. Diluția C 30 (sau CH 30) este cea mai frecvent folosită, cu toate că diluții mai mari, de pildă C 200 sau mai mari, sunt disponibile și folosite curent. Diluția C 30 înseamnă, în termeni comuni, 1: 10030 , adică 1: 1060. Mai clar, diluția C 30 (sau CH 30) înseamnă că medicamentul conține o molecula activă la 1000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 molecule de apă (sau alt diluant inert). Conform practicienilor acestei discipline pseudo-medicale, „putem continua ciclul de multe ori pînă cînd ajungem la CH 100000, care deşi este foarte diluată este cea mai activă.” (sursa: http://www.homeopatie.org/remeidul/34-cum-se-prepara.html ). Pentru comparație, o moleculă de substanță activă într-o cantitate de diluant (apă) dintr-o sferă cu diametrul de 150 milioane de kilometri (distanța de la Pământ la Soare) corespunde unei diluții între C 30 și C 31. Aceasta nu este o critică, este o constatare a modului în care sunt definite remediile homeopate. Sunt biluțe cu ... nimic. Conform rețetei de preparare. Orice dumicat sau înghițitură, din orice hrană, are aceeași probabilitate să includă un principiu activ ca și un remediu homeopat.

Am menționat în materialul precedent câteva dintre instrumentele noi care sunt din ce în ce mai folosite [i] în cadrul orientării „Evidence Based Medicine”: modelele bayesiene, regresia logistică, modelele Cox de supraviețuire și curbele Kaplan-Meier, sistemele expert și – subiectul nostru de aici - rețelele neuronale artificiale. Descriam succint rețeaua neuronală artificială (RNA) drept un ansamblu de unități de procesare (”neuroni”), fiecare producând un semnal de ieșire (prin ”axon”) bazat pe semnale de intrare multiple (venite prin ”dendrite”). Unitățile de procesare sunt modelate digital pe calculator, prin rutine software. Legăturile (”sinapsele”) între neuroni sunt dinamice: își pot schimba originea, destinația și ponderea (factorul de amplificare/atenuare). În acest fel întreaga arhitectură a rețelei este dinamică.  Funcția de transfer proprie fiecărui neuron este, de asemenea, dinamică în procesul de învățare. Rețeaua ”învață” continuu, pe baza setului de date folosit pentru ”antrenare” sau, după mai multe cicluri, pentru ”validare”.

Am testat aplicabilitatea acestui model pe informații culese de la pacienți ai ORTOVET înregistrați cu afecțiuni oncologice în anii 2004-2005, din specia canină. Am reținut 39 cazuri, între care tumori ale glandei mamare (18 cazuri) și alte tumori solide: osteosarcom, limfom cutanat, hemangiom, tumoră ovariană, carcinom scuamos cutanat, adenocarcinom cutanat, angiofibrom, carcinom embrionar, carcinom de glande apocrine (glande perianale), tumoră de teacă de neuron periferic, melanom malign, histiocitom. Pentru fiecare pacient am cuantificat, prin atribuirea unui scor 0-4, criteriile clinice, anatomo-patologice și concurente din Tabelul 1, în total 28 criterii:



 [i]     Forthofer R. N. , E. S. Lee, M. Hernandez, Biostatistics: A Guide to Design, Analysis, and Discovery, Elsevier, 2007

Tabelul 1

 

Criterii clinice

1

Ritmul de creştere a tumorii

2

Timpul liber de tumoră post rezecţie

3

Timpul de viaţă după instituirea tratamentului

4

Afectarea hemoleucogramei

5

Afectarea funcţiei hepatice

6

Afectarea funcţiei renale

7

Timpul de rezolvare a plăgii chirurgicale

 

Criterii anatomo-patologice macroscopice (tumoră)

8

Mărimea tumorii

(la diagnostic/la iniţierea tratamentului)

9

Consistenţa

10

Ulceraţii

11

Aderenţa la ţesuturile adiacente (infiltrarea)

12

Vascularizaţie

 

Criterii anatomo-patologice microscopice (tumoră)

13

Angiogeneză/hiperemie

14

Aflux leococitar

15

Scleroză/proliferare conjunctivă

16

Grad histologic de malignitate

17

Pleomorfism/polimorfism celular

 

Criterii anatomo-patologice microscopice (limfonod)

18

Micrometastazare limfonodală

 

Criterii concurente

c1

Tipul histologic al tumorii

c2

Tratament chirurgical

c3

Tratament chimioterapic (citostatice)

c4

Tratamente imunostimulante

c5

Prezenţa gonadelor (pe durata tratamentului)

c6

Tratament hormonal (antiestrogenic)

c7

Vârsta la care s-a pus diagnosticul (vârsta iniţierii tratamentului)

c8

Stadiul TNM la momentul diagnosticului

c9

Specia

c0

Tratament cu anti-inflamatoare nesteroidiene

Examenele clinice au fost efectuate la ORTOVET iar cele anatomo-patologice în două laboratoare specializate: cel al Facultății de Medicină Veterinară din București (USAMV-FMV, Prof. Dr. M. Militaru) și cel al Spitalului de Urgență MIRA „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” ( Șef de lucrări Dr. Florinel Pop).

Pentru dezvoltarea rețelei neuronale s-a folosit EasyNN Plus V14.0g, software comercializat de Neural Planner Software Ltd. (Chesire, Anglia). 27 de criterii au fost considerate informații de intrare iar informația de ieșire a fost durata de viață a pacientului de la momentul diagnosticării și instituirii tratamentului. A fost dezvoltată o rețea cu 2 straturi ascunse, cu câte 20, respectiv 13 neuroni. Clonarea automată a neuronilor performanți a fost activată, precum și introducerea de zgomot aleator pentru evitarea blocajelor în algoritmul de optimizare. Dintre cele 31 de cazuri, 24 au fost folosite pentru antrenarea rețelei iar 7, selectate aleator, pentru validarea rețelei. După numai 800 de cicluri de învățare,  eroarea maximă pe setul de învățare a coborât sub 0.001. A fost însă nevoie de peste 8251 de cicluri pentru a obține o rețea cu rezultate convingătoare la testarea pe setul de validare ales arbitrar: 6 cazuri din 7 cu eroare sub 5% (Figura 1).

Retele neuronale 212
Pe parcursul dezvoltării și instruirii rețelei neuronale au fost folosite și facilități precum clonarea nodurilor performante, înghețarea temporară a unor conexiuni, eliminarea automată a conexiunilor cu pondere sistematic mică. Principala problemă este blocajul în care intră algoritmul de învățare prin optimizarea exagerată (ca viteză și ca grad) a conformării cu setul de date folosit la instruire: intervine destul de ușor o situație numită „overfitting” care face face ca rețeaua să răspundă practic perfect la interogările cu date din setul de instruire dar să piardă flexibilitatea necesară integrării de noi informații și interogării cu date noi. În Figura 2 este ilustrată această situație, în care eroarea de validare (curba galbenă) are tendință de creștere după ce eroarea cumulată din testele de instruire (curbele verde și roție) a scăzut virtual la zero. Rețelele excesiv de complexe sunt mai vulnerabile la acet gen de impas. Au fost folosite pentru depășirea acestor blocaje strategii de introducere de zgomot aleator în funcțiile de transfer ale neuronilor și de variație bruscă a ponderilor (jog weights), ceea ce explică alura mai neregulată a curbelor din Figura 1.

Retele neuronale 213
În Figura 3 este reprezentată rețeaua neuronală a cărei dinamică de învățare a fost descrisă în Figura 1. Complexitatea relațiilor dintre neuroni este dificil de ilustrat, fiind constituită nu numai din morfologia rețelei ci, mai ales, din forma particulară a fiecărei funcții de transfer de la un neuron la altul. În sfârșit, în Figura 4 este reprezentată ordinea stabilită de rețeaua neuronală între criteriile folosite, sub aspectul sensibilității mărimii de output (durata de viață) la variația fiecărui criteriu. Factorii cu impactul cel mai mare asupra duratei de viață s-au dovedit, în ordine descrescătoare: tratamentul chirurgical, durata liberă de tumoră post-chirurgie, gradul histologic de malignitate, invazia limfonodală, timpul de vindecare a plăgii chirurgicale. Chiar dacă nu reprezintă o noutate absolută, această ierarhie aduce o confirmare că modelul RNA, altfel complex și, prin aceasta, imprevizibil, furnizează rezultate care nu contrazic bunul simț al practicianului.

Retele neuronale 215
În urma acestui experiment de modelare, ORTOVET, cu sprijinul Laboratorului de Anatomie Patologică al FMV-USAMV București a lansat [ii] la începutul lui 2012 un model RNA similar dar mult mai cuprinzător pentru estimarea speranței de viață a pacienților diagnosticați cu cancer, câini sau pisici. Vor fi incluse peste 120 de criterii, inclusiv dimensiuni fractale ale imaginilor histologice precum și calificative ale calității vieții, specifice pentru bolnavii de cancer. Mediul ales pentru colectarea și organizarea informației este Epi Info 7, pus la dispoziție deCDCCenters for Disease Control and Prevention din S.U.A.. Primele rezultate sunt așteptate în decembrie 2012.

Dr. Liviu Gaiță



 [ii] Gaiță L., M. Militaru, M. Lihet, Pilot cancer prognostic model based on pathology laboratory results processed in artificial neural networks, Contribuţii ale cercetării știinţifice la progresul medicinei veterinare, Simpozion FMV-USAMV, noiembrie 2011

Problemele cavitatii bucale ocupa un rol important in patologia animalelor de companie, chiar daca, uneori, sunt tratate cu indiferenta de catre proprietari. Primul semn care atrage atentia asupra existentei unui dezechilibru stomatologic ar fi halitoza, sau halena, adica mirosul urat al gurii. În cazurile grave se constată hipersalivatia si chiar refuzul hranei, datorita proceselor inflamatorii (gingivita, inflamația gingiei), care generează durere la acest nivel, pe langa alte semne clinice.

Una dintre cauzele determinante ale gingivitei este depunerea de tartru, tartrul formandu-se prin impregnarea plăcii bacteriene (pelicula de bacterii si resturi alimentare acumulata mai ales la baza dintilor) cu sarurile de calciu prezente in saliva. Acumularile de tartru irita gingiile, acestea se inflameaza, devin chiar hemoragige la usoara atingere, iar in timp tot acest proces evolueaza catre retragerea acestora (asa numita retracție gingivala), generand adevarate spatii intre gingie si dinte.

Tartrul supragingival este reprezentat de acumularile depozitelor vizibile formate pe dinte, iar cel subgingival de acumularile din spatiile mai sus mentionate, intre dinte si gingie. Aceste depuneri atrag in continuare bacterii si formarea peliculei bacteriene. Din acest stadiu riscul bolilor gingivale si parodontale este deja foarte mare. Pentru a preintampina aceste probleme medicul poate recurge la detartraj. Detartrajul este un tratament ce consta in spargerea si indepartarea depozitelor, manual sau cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete. Acest aparat are o ansa metalica ce vibreaza in spectru ultrasonic, iar vibratiile produse, transmise printr-o pelicula de apa, duc la dezintegrarea tartrului.

Manopera nu este dureroasa, dar atat sensibilitatea dintilor de la acest nivel cat si necooperarea animalului implica necesitatea anestezierii acestuia. La ORTOVET optam de regula pentru detartrajul cu ultrasunete pentru că doar asa putem indeparta si tartrul acumulat subgingival, principalul vinovat in evolutia bolii parodontale. Dupa detartraj se recomanda un masaj usor al gingiei cu gel cu clorhexidina sau,in cazurile grave, chiar antibioterapie si medicatie antiinflamatorie.

La finalul sedintei de detartraj este necesara verificarea suprafetelor dentare pentru identificarea si indepartarea tartrului rezidual prin procedura numita finisaj, folosind pasta abraziva si diverse instrumente manuale si rotative (perii,cupe de cauciuc, montate in turbina cu turatie mare, reglabila - din dotarea ORTOVET). Rolul finisajului este acela de a crea o suprafata cat mai neteda, intarziind procesul depunerilor ulterioare.

Medicul veterinar stabileste periodicitatea consultatiilor stomatologice in functie de gravitatea diagnosticul, iar pe cea a detartrajului in urma consultatiilor. De dorit ar fi ca detartrajele sa se faca cat mai rar, cu conditia sa se respecte toate masurile profilactice recomandate, nu pentru ca ar reprezenta tratamentul in sine un pericol, ci datorita faptului ca la fiecare tratament de curatare pacientul va trebui anesteziat, iar cu cat este mai inaintat in varsta cu atat riscurile anesteziei sunt mai mari.

La ORTOVET recomandăm ca orice anestezie, reclamată de diverse acte chirurgicale (sterilizare, ortopedie, reparații după traume), să fie folosită și pentru un eventual detartraj, daca acesta este identificat ca oportun de catre medic. În aceste cazuri, detartrajul poate fi efectuat simultan cu manopera chirurgicala principala, asa incat durata anesteziei nu se mareste.

Un citat din Mircea Eliade (!), poate prea mult vehiculat, este "Nu exită boli, există numai bolnavi." Evident că există boli, care sunt descrise ca atare în manuale de medicină. Bolile sunt conceptul central care organizează abordarea bolnavului de către medic, pentru diagnostic şi tratament.

Este, totuşi, o realitate că fiecare individ suferind de o boală manifestă şi particularităţi aproape irepetabile; acestea decurg din genomul său, din istoria interacţiunilor sale cu mediul, chiar din mijloacele terapeutice folosite în fiecare etapă a tratamentului, pentru că procedurile medicale includ totdeauna adaptări făcute de clinician. În aceste condiţii, cum poate fi structurată experienţa medicală acumulată pe cazuri individuale pentru a creşte eficacitatea actului medical pentru următorii pacienţi? În boala canceroasă această întrebare se pune cu atât mai insistent cu cât variabilitatea răspunsului la tratament este foarte mare. O altă particularitate a practicii oncologice este interesul foarte mare ca, odată stabilit diagnosticul, să fie formulate estimări cât mai fundamentate privind prognosticul – inclusiv durata de viaţă estimată – pe diverse scenarii terapeutice.

Mijloacele informatice moderne au adus abordări inovative pentru aceste probleme. Ne vom referi aici la câteva dintre conceptele care sunt deja consacrate în oncologia umană şi capătă tot mai mare răspândire şi între veterinarii implicaţi în terapia bolii canceroase.

exemplu retea neuronala

Medicina bazată pe dovezi, Evidence Based Medicine, propune o îndepărtare de practica medicală centrată pe intuiţie, talent („medicina e o artă") sau chiar pe proceduri rigide. În schimb, sunt căutate mijloace pentru „a fundamenta decizia clinică pe informaţia cel mai bine demonstrată ştiinţific"i . În abordarea iniţială, acest demers se bazează în principal pe îmbunătăţirea metodelor de căutare a răspunsului la fiecare întrebare cu care se confruntă clinicianul, dar exclusiv în câmpul experienţei medicale documentate riguros, prin date culese de cazuri concrete. Baze de date, motoare de căutare și studii metastatisticce (studii care compară și sintetizează rezultatele altor studii) au fost cele mai importante instrumente folosite inițial. Pe măsură ce această abordare a câştigat teren, noile cercetări şi comunicări dinspre practicieni au început să fie ele însele formulate şi organizate pentru a facilita accesarea şi utilizarea directă în fundamentarea deciziilor clinice.

În ultimii ani sunt însă progresiv perfecţionate şi utilizate noi instrumente, noi metode de colectare, relaționare și accesare a informației:

  • Calcule statistice de corelație și covarianță, modulate pentru situațiile specific medicale, cu variabilitatea specifică a situațiilor și numărul deseori mic de elemente al populației examinate statistic. Pachete software, specializări ale matematicienilor, manuale voluminoase și simpozioane ample sunt dedicate azi acestor mijloace statistice puse la punct special pentru aplicații medicaleii .
  • Modele statistice dezvoltate pe baza cazuisticii documentate, ca bază pentru formularea prognosticului, în special a celui referitor la durata de viață după stabilirea diagnosticului. Între acestea, au devenit clasice modelele bayesieneiii , regresia logistică, modelele Cox de supraviețuire și curbele Kaplan-Meier.
  • Sistemele expert, care sintetizează informația de referință în structuri arborescente și/sau piramidale. Prin alegerea răspunsurilor pre-definite la întrebări succesive se poate obține în orice situație clinică lista diagnosticelor posibile, lista opțiunilor de tratament etc.. Sistemele expert sunt, însă, mai curând o automatizare a abordărilor bazate pe proceduri și reflectă în mai mică măsură informația colectată direct de la cazurile clinice documentate istoric.
  • Rețelele neuronale artificialeiv .

Retele neuronale 131Rețeaua neuronală artificială este un ansamblu de unități de procesare ("neuroni"), fiecare producând un semnal de ieșire (prin "axon") bazat pe semnale de intrare multiple (venite prin "dendrite"). Semnalele sunt informații/semnale/date, iar unitățile de procesare sunt modelate digital pe calculator, prin rutine software. Legăturile ("sinapsele") între neuroni sunt dinamice: se pot schimba originea, destinația și ponderea (factorul de amplificare/atenuare). În acest fel întreaga arhitectură a rețelei este dinamică. Funcția de transfer proprie fiecărui neuron este, de asemenea, dinamică în procesul de învățare. Rețeaua "învață" continuu, pe baza setului de date folosit pentru "antrenare" sau "verificare".

Rețeaua poate fi foarte complexă. Sunt deja numeroase strategii cu eficacitate confirmată de optimizare ( adică de învățare) a rețelei și noi abordări continuă să fie comunicate de către matematicieni. Puterea calculatoarelor este critică în proiectarea și antrenarea rețelei. Progresele spectaculoase în această direcție au atras prompt și progrese în aplicarea cu succes a rețelelor neuronale în domenii dintre cele mai variate:

  • recunoaștere de forme: text, amprente, față umană, alură corporală (identificarea speciei, de exemplu)
  • predicții: burse, meteorologie, prognostic medical
  • separare "semnal/zgomot"
  • "sparring partners" pentru jocuri strategice
  • monitorizare (camere video de supraveghere, comunicații audio sau text, comportamente de accesare a diverselor servicii: carte de credit, telefon, calculator), sisteme "early warning"
  • automatizarea proceselor complexe, neliniare (avioane fără pilot)

Sunt rețelele neuronale instrumente utilizabile în practica veterinară curentă? Da, și într-un alt articol vom prezenta aplicarea lor pe un studiu test, în care 28 parametri cu valori măsurate în 39 cazuri de cancer la pacienți ai ORTOVET au fost folosiți pentru a organiza și instrui o rețea neuronalăv. Rezultatele încurajatoare obținute au permis demararea în 2012 a unui studiu pilot cu peste o sută de parametri.

i       Timmermans S, Mauck A .,"The promises and pitfalls of evidence-based medicine". Health Aff (Millwood) 24 (1): 18–28 (2005)

ii      Scott I., Mazhindu D. , "Statistics for Health Care Professionals", SAGE Publications (2005)

iii     Pourret O., Naim P., Marcot B., "Bayesian Networks, A Practical Guide to Applications" (2008)

iv     Sordo M., "Introduction to Neural Networks in Healthcare", OpenClinical (2002)

v      Gaita L., Militaru M., Lihet M., "Pilot cancer prognostic model based on pathology laboratory results processed in artificial neural networks", Contributions of scientific research to the progress of veterinary medicine, Simpozion FMV-USAMV (2011)

Calitatea vieții pentru pisica bolnavă

Decizia de a aplica un tratament medical aditional sau de a lua in considerare eutanasia pentru o pisica cu o boala acuta sau cronica - în particular pentru o pisică suferind de cancer- este una dificila. Acest material a fost conceput pentru a va ajuta sa apreciati calitatea vietii pisicii dumneavoastra si sa va informeze privind cateva dintre optiunile care exista daca eutanasia nu este oportună. Va rugam sa bifati in cazul in care sunteti mai curând de acord cu afirmatia respectiva. Formularul nu este programat pentru completare on-line, ca urmare fie îl tipăriți pentru completare, fie numărați câte răspunsuri afirmative acumulați prin parcurgerea lui.

Durere

Observarea durerii este esentiala. Multe animale nu se plang intr-un mod evident, vizibil atunci cand sufera. Multe animale vor ascunde disconfortul provocat de durere. Evaluați urmatoarele:

___ pisica mea se plange de durere

___ pisica mea schioapata (daca nu le doare, nu schioapata)

___ respiratia pisicii mele este fortata, exagerata sau altfel decat normala.

___ pisica mea se linge repetat pe o anumita zona a corpului sau pe locul unde are tumora/cancerul.

___ pisica mea pazeste sau apara o anumita zona a corpului si poate musca daca acea zona este atinsa sau daca doar se apropie cineva de ea

___ postura pisicii mele este anormala sau diferita de cea normala

___ pisica mea tremura uneori in timp ce se odihneste.

___ pisica mea primeste medicatie pentru durere si aceasta nu are efect

___ pisica mea se odihneste cu ochii deschisi tot timpul, ca si cand ar supara-o ceva (nu se simte confortabil)

___ pisica mea se odihneste mai mult decat de obicei si/sau interactioneaza mai putin cu familia ca inainte

Posibile interventii in cazul raspunsurilor cu da: inceperea unei medicatii antialgice, schimbarea medicatiei antialgice (împotriva durerii), combinatie intre diferite clase de medicatie antialgica, interventie chirurgicala, medicina alternativa (acupunctura, presopunctura, fitoterapie, tratament cu laser etc), tratamentul cauzei care provoacă durerea/discomfortul.

 

Apetitul

Apetitul este unul dintre semnele evidente ale starii de sanatate. Majoritatea animalelor mananca mult in mod normal. Evaluați urrmatoarele:

___ pisica mea nu mai mananca mancarea ei obisnuita

___ pisica mea face nazuri la mancarea ei, dar inainte nu facea asa

___ pisica mea merge in jurul vasului cu mancare si se uita la ea, dar nu mananca si nici nu pleaca de langa el.

___ pisica mea nu mai vrea nici macar 'mancare buna' (delicatese)

___ pisica mea are stari de greata sau vomita (multe pisici cu stare de greata nu vomita neaparat – doar mananca mai putin)

___ pisica mea pierde in greutate

Posibile interventii in cazul raspunsurilor cu da: mancatul din mana dumneavoastra, incalzitul mancarii, inmuierea alimentelor sau folosirea varietatilor de conserve, adugarea cu grija a alimentelor pentru oameni (mancare de copii), diete prescrise de medicul veterinar, hranirea cu seringa, introducerea unui tub in stomac pentru hranire, medicamente pentru stimularea apetitului, sau medicamente pentru combatera starii de greață.

 

Hidratare

Hidratarea este la fel de importanta ca si apetitul. Fara un consum adecvat de apa, pisica dumneavoastra poate deveni deshidratata, mai ales daca apetitul este scazut si/sau vomita sau are diaree. Deshidratarea poate contribui la slabiciune si la o stare de rau a animalului. Evaluați urmatoarele:

___ pisica mea nu bea apa asa cum obisnuia

___ pisica mea are frecvent gingiile uscate si lipicioase

___ pisica mea vomita sau are diaree (pierderea de fluide poate contribui la deshidratare)

Posibile interventii in cazul rapunsurilor majoritare cu da: adaugarea de alimente lichide in dieta, administrarea de fluide subcutanat, medicamente care sa stopeze voma sau diareea. Plasarea de boluri cu apa in plus prin casa (astfel incat pisica sa nu fie nevoita sa mearga prea departe pentru a bea apa). Improspatati apa din bol de doua ori pe zi. Puneti boluri cu apa si in alte locuri decat langa cele cu hrana.

 

Igiena

Animalele care nu se simt bine, mai ales pisicile, nu au energia necesara pentru a-si mentine curatenia parului si pielii. Evaluati urmatoarele:

___ pisica mea nu se mai ingrijeste deloc sau se ingrijeste mult mai putin eficient decât inainte

___ parul pisicii mele este mat, murdar, zburlit, tocit sau urat mirositor

___ pisica mea are fecale lipite in zona anusului

___ pisica mea miroase a urina sau are iritatii ale pielii din cauza urinei

___ pisica mea are zone inflamate sau rani care nu se mai vindeca

Posibile interventii in cazul in care s-a raspuns cu da: periere sau ingrijire regulata, schimbarea frecventa a asternutului, amenajarea adecvata a zonelor unde pisica petrece timp indelungat, ingrijirea cuvenita a ranilor, tratarea cauzelor bolilor aparute, imbaieri atunci cand este cazul.

 

Activitate/mobilitate

Schimbari in activitatea normala pot avea loc atunci cand exista probleme de mobilitate, durere, boala sau imbatranire (artrite). Evaluati urmatoarele:

___ pisica mea nu se poate ridica fara ajutor

___ pisica mea se misca greu si/sau schioapata

___ pisica mea sta intr-un singur loc intreaga zi

___ pisica mea nu vrea sa se joace cu mingea, sa se plimbe, sau sa faca lucruri pe care obisnuia sa le faca

___ pisica mea cade frecvent

___ mersul pisicii mele este rigid sau dificil

___ pisica mea merge in zig zag

___ pisica mea nu poate sari deloc sau poate dar mult mai putin sus ca inainte

Posibile interventii in cazul in care s-a raspuns cu da: medicatie contra durerii sau ajustarea acesteia, terapie fizica, scări, folosirea unei pernițe încălzite, cu un prosop subțire deasupra.

 

Fericirea/ starea mentala/Comportamentul general

Un alt domeniu important care trebuie luat in seama in starea pisicii este fericirea (starea de bine), exprimată frecvent prin comportament. Evaluați urmatoarele:

___ pisica mea nu exprima fericire si interes pentru ce se afla in jurul ei

___ pisica mea nu raspunde oamenilor asa cum o facea inainte

___ pisisca mea nu se joaca cu jucariile sau nu face alte lucruri pe care obisnuia sa le faca inainte

___ pisica mea este apatica, nu este atenta sau este deprimata

___ pisica mea se ascunde sau doarme in locuri ciudate

___ pisica mea nu ma intampina atunci cand vin acasa.

___ pisica mea este excesiv de tandră si ma urmareste continuu si nu obisnuia sa faca asta

___ celelalte pisici o trateaza pe aceasta diferit – sunt excesiv de atente cu ea sau o ignora complet

___ pisicii mele nu ii pasa de ceea ce sa intampla in jurul ei

Posibile intervenții includ îmbogățirea dietei cu precursori de serotonină sau cu modulatori ai receptorilor de serotonină.

 

Perceptia proprietarului

De multe ori se intampla ca proprietarul sa fie constient ca animalul sau sufera dar nu vrea sa renunte la pisica sa. Evaluați urmatoarele:

___ nu as vrea sa mai traiesc daca as fi intr-o situatie asemanatoare

___ as suferi foarte tare daca as fi intr-o asemenea situatie

___ am facut programari pentru eutanasia acestei pisici care au fost anulate sau la care nu ne-am prezentat

___ tin la aceasta pisica din motive sentimentale, (ex: pisica a apartinut unui membru al familiei care a decedat, pisica m-a ajutat intr-un moment dificil din viata etc.)

___ pisica mea are mai mult zile rele decat zile bune

___ am fost nevoit(ă) sa redefinesc termenul de „zi buna” in comparatie cu saptamanile sau lunile trecute.

 

Scor total: ___ / 47 .

Nu exista o scala care sa indice exact ce trebuie facut spre binele pisicii, dar cu cât există mai multe răspunsuri afirmative, cu atât înseamnă că pisica are o calitate a vieții diminuată.

 

Material adaptat după

http://www.cathospitalofchicago.com/online-cat-health-library/quality-of-life-considerations/ 

Page 3 of 6

Descoperiți Cronicile ORTOVET Excelsior. Scrise, fotografiate și filmate zi de zi...

hiero1